থৣĦғᴛ؟ℬᵉ̶̶ᵃ̶̶ᵘ̶̶ℛᵉ̶ᵍ̶ᵃ̶ʳ̶ᵈ͠ ༈٫ pe frunte, ochii îi erau de un luciu străveziu. Făcu cunoștință cu
uitătura lui de o agerime ascuțită la o distanță neglijabilă, stăpânea o recursie ieșită din comun, aplecându-se peste tejghea și sâsâi printre dinți: „Înclin eu balanța pentru adevăr atunci.”
