⽮ ˓৳ᵃ˞ℱ̣ḷạṃẹ˒ Pentru a doua oară, mai mult drept o situaţie anticipativă, limba, drept un
tic propriu, îi întâlneşte din nou buzele, în special pe cea inferioară. Acestui gest i se alătură şi aceeaşi curbură a buzelor, premeditând un ulterior (executat iarăşi) contact vizual alături
